Siguranța rutieră în România 2026: prima scădere reală, dar tot printre ultimele locuri din UE
Pentru prima dată în ani, România nu mai este pe primul loc în Uniune la mortalitate rutieră. Cifra rămâne, însă, la peste 1,5 ori media europeană.
Pe scurt
- Datele preliminare pentru 2025 indică 68 de decese la un milion de locuitori în România, față de o medie UE de 43.
- Pentru 2024, Eurostat raportase 78 de decese la milion în România, cea mai ridicată rată din Uniune.
- În 2025, Bulgaria a avut 71 și Croația 67; cele mai sigure rămân Suedia (20) și Danemarca (23).
- Raportul intermediar din 2026 privind cadrul european de siguranță rutieră confirmă progrese, dar ritm insuficient.
Ce spun cifrele
Datele Eurostat publicate în aprilie 2026 pentru anul 2024 plasau România pe primul loc în Uniune, cu 78 de decese la un milion de locuitori, urmată de Bulgaria cu 74 și Grecia cu 64. Media europeană era de 44.
Datele preliminare ale Comisiei Europene pentru 2025, publicate în martie 2026, arată o îmbunătățire: 68 de decese la milion în România, sub Bulgaria (71) și aproape de Croația (67). Media Uniunii a fost de 43, iar totalul european a scăzut cu aproximativ 3%, la circa 19.400 de decese.
România a coborât, așadar, de pe primul loc. A rămas, însă, la o rată de peste 1,5 ori media europeană.
De ce scade și de ce nu scade mai mult
Deschiderea de kilometri de autostradă are efect direct și măsurabil. Un drum cu sensuri separate fizic elimină coliziunea frontală, categoria cea mai letală de accident. Cei aproape 150 de kilometri deschiși în 2025 și cei din 2026 se traduc statistic.
În paralel, reînnoirea parcului auto aduce vehicule cu sisteme de asistență obligatorii la nivel european. Estimările europene indică faptul că tehnologiile obligatorii de siguranță ar putea contribui la salvarea a peste 25.000 de vieți până în 2038, în condițiile în care eroarea umană este implicată în circa 95% dintre accidente.
Ce nu se schimbă este rețeaua de drumuri naționale: benzi înguste, acostament inexistent, intersecții la nivel, treceri de pietoni nesemnalizate corespunzător. Acolo se produce majoritatea deceselor și acolo intervențiile sunt cele mai lente.
Obiectivele europene și distanța până la ele
Uniunea și-a fixat în 2018 obiectivul reducerii la jumătate a deceselor și rănirilor grave până în 2030, cu ținta zero decese până în 2050. Raportul intermediar publicat în 2026 confirmă progrese, dar apreciază ritmul ca insuficient.
Pentru România, atingerea mediei europene actuale ar însemna o reducere de aproximativ o treime față de nivelul din 2025. Este realizabil, dar nu prin campanii de conștientizare.
Ce funcționează, în ordinea eficienței
Ierarhia intervențiilor este bine documentată internațional. Pe primul loc: separarea fizică a sensurilor de mers pe drumurile cu trafic mixt și viteză ridicată. Pe locul doi: tratarea punctelor negre identificate statistic. Pe locul trei: reducerea vitezei în localități, prin măsuri fizice, nu doar prin indicatoare.
Toate trei sunt intervenții de infrastructură. Niciuna nu depinde de comportamentul individual al șoferului, ceea ce le face mai fiabile decât orice campanie.
Ce înseamnă asta în practică
Scăderea de la 78 la 68 de decese la milion este reală și merită recunoscută, dar nu trebuie citită ca o schimbare de tendință. O bună parte se explică prin kilometri de autostradă deschiși, adică prin infrastructură, nu prin comportament.
Ceea ce ne îngrijorează este că intervențiile ieftine și rapide rămân cele mai puțin executate. Un separator montat pe trei kilometri dintr-un drum național cu depășiri periculoase costă cât câțiva metri de autostradă și poate salva vieți în același sezon.
Recomandarea noastră, repetată în fiecare discuție cu administratori de drumuri: nu așteptați proiectul mare. Tratați punctele negre cu ce se poate monta în trei săptămâni. Separatoarele modulare, balizele direcționale și limitatoarele de viteză din cauciuc reciclat se instalează fără fundație și fără închiderea completă a circulației — ceea ce le face fezabile într-un buget de întreținere curentă.
Soluții rapide pentru tratarea punctelor negre
Separatoare, balize și limitatoare de viteză care se montează fără fundație, într-un buget de întreținere curentă.
Câți oameni mor pe șoselele din România?
Datele preliminare pentru 2025 indică o rată de 68 de decese la un milion de locuitori, față de 78 în 2024 și o medie europeană de 43.
Mai este România pe primul loc în UE la mortalitate rutieră?
Conform datelor preliminare pentru 2025, nu. Bulgaria a înregistrat 71 de decese la milion, față de 68 în România. Rata românească rămâne însă cu peste 50% peste media europeană.
Ce măsuri reduc cel mai mult accidentele mortale?
Separarea fizică a sensurilor de mers, tratarea punctelor negre identificate statistic și reducerea fizică a vitezei în localități — toate intervenții de infrastructură, nu de comportament.